Sincer ? Nu-i nimic de spus , dar parca totusi as vrea sa spun ceva . E ceva ce simt , ceva ce traiesc si uneori ceva pentru care respir . Ma amuza la culme lumea . Asa , in general . Unii chiar au impresia ca stiu , fara sa realizeze ca de fapt nu stiu nimic . A ajuns sa fie primul gand cu care ma trezesc si ultimul cu care adorm . Nu , nu incerca sa pretinzi ca ai vre-o idee , pentru ca te inseli amarnic . Nu-ti poti da seama despre ce e vorba aici , atata timp cat nici eu nu stiu . Este acel lucru care nu stie altceva decat ceea ce i-am spus . Nu poate altceva decat ceea ce a invatat . El , prin definitie , nu are decat un singur rol . Este insa o definitie pe care incearca din rasputeri sa o depaseasca , si fara sa-si dea seama , reuseste de fiecare data . Are impresia ca este cazul sa urle , sa auzim cu totii ca nu are absolut nimic de spus …  Face parte din viata dar cand il gasesti nu-l recunosti . Se afla acolo pentru o eternitate dar nu este mereu prezent . E acelasi lucru pe care ieri l-am ignorat cu desavarsire , azi nu stiu cine este , iar maine il voi cauta dar nu-l voi gasi …