E greu sa gasesti ajutor atunci cand ai nevoie de el, fiindca nu toata lumea este capabila sa-l ofere. Este si mai greu sa-l apreciezi atunci cand iti este oferit, fiindca nu toti suntem capabili sa-l apreciem. Inca o data ma folosesc de acest blog pentru a spune “Multumesc” unei persoane foarte importante mie, unei persoane care a demonstrat ca bunatatea si ajutorul inca mai pot exista intr-un timp cand viata te forteaza sa fii rau. Din cauza unei probleme de ordin medical care m-a lovit din senin, am avut nevoie de ajutor. L-am primit la timp, din partea lui, din partea celui care mi-a demonstrat ca iubirea adevarata nu se opreste la sarutari si mangaieri si ca o relatie nu inseamna numai clipe roz, ci si clipe de sustinere atat psihica cat si fizica. Asadar, multumesc Ciprian fiindca, pe scurt, esti langa mine trup si suflet.
Cat pe-aci sa scriu 20010. Asta ar fi insemnat ca am trecut de 2012. In fine. Sa nu deviem de la subiect. Cum a fost 2009? A fost mai bun decat 2008. Am invatat in primul rand ca poti gasi fericirea chiar si atunci cand nu crezi ca mai este posibil. Am invatat ca poti sa iubesti asa cum n-ai mai facut-o chiar si dupa alte iubiri. Am fost invatata ca se poate si mai bine, dar cel mai iportant e ca am invatat de la iubire ca daca sentimentul e suficient de puternic, poti reusi sa treci peste orice, oricat de greu ar fi. 2009 mi-a adus linistea pe care o cautam si mi-a deschis ochii catre o alta lume. Lumea sacrificiilor. Tot in 2009 mi-am ropus sa ma las de fumat. Nu stiu sigur daca am reusit sau nu, inca nu m-am oprit din a incerca. Ce astept de la 2010? Sa fie un an mai bun decat 2009, evident! Sa ma opresc total din a aprinde tigari, sa finalizez achizitionarea sistemului muuult dorit (da, iar vorbesc de pc-uri), sa consolidez si sa progresez in relatia pe care o am, sa invat si mai multe despre iubire si sa termin facultatea asa cum vreau (adica cu brio, EVIDENT). Imi mai doresc sa fac ceva mai multe plimbari in tara, fiindca ni s-a acrit de Buzau (acel “ni” nu e o greseala). Si nu in ultimul rand, sa te vad zambind mai des, iar cand te privesc sa vad fericirea si iubirea in ochii tai. Cam asta ar fi. Acum, tinand cont ca mi-am respectat promisiunea facuta in ultimul post, doresc sa mai adaug ca sunt in sesiune. Asta va explica absenta si linistea cu care va fi invaluit blog-ul meu in urmatoarele saptamani.
Am sa postez un videoclip, o melodie, si nu negativul e atat de important cat versurile. Multi asculta, putini aud versurile, subintelesul lor. Eu am reusit sa ma regasesc in totalitate in versurile melodiei de la Black Eyed Peas – Meet Me Halfway. Fiindca asta e ceea ce simt, ceea ce ma tine treaza noaptea, ceea ce nimeni nu reuseste sa inteleaga cu adevarat, nici macar tu. Ideea e simpla. Cand oferi ceva, iti doresti sa primesti macar atat cat dai. Chiar cand acest lucru nu se intampla, astepti. Dar nu poti astepta o vesnicie, oricat de mult ti-ai dori ceva. La un moment dat obosesti, te adapostesti dupa un zid pe care icet, incet incepi sa-l construiesti in jurul tau, in jurul sentimentelor, in jurul inimii. Si din acel moment totul devin mai greu, tot mai greu, toti iti devin dusmani, simti nevoia de a te proteja de oricine, chiar si de tine, de trairile si de emotiile tale. Incerci sa te stapanesti si iti tai singur aripile de teama de a nu te prabusi dupa un zbor al fericirii. Devine frustrant atunci cand cel spre care iti indrepti atentia e constient de tot, dar nu poate actiona in consecinta, din cauza aceleasi frici pe care tu ai depasit-o de dragul vostru. Dar uneori, cel mai bine este sa stai sa privesti in timp ce acea persoana se impiedica si pica. Fiindca asa isi va da seama cat doare si care sunt urmarile inconstientei. Iar daca tu esti dispus sa-i intinzi o mana pentru a-l ajuta sa se ridice, atunci e bine, daca nu … va invata sa se ridice singur, asa cum te-ai ridicat si tu de atatea ori. Din greselile si experienta proprie invatam daca avem o inteligenta normala, dar daca inteligenta noastra depaseste limitele normalului, suntem capabili de a invata si din experienta celorlati. E mai sigur (safe) si la fel de util.
Listen to Black Eyed Peas – Meet Me Halfway
I can’t go any further then this
I want you so badly, it’s my biggest wish
Cool,
I spent my time just thinkin thinkin thinkin bout you
Every single day yes, I’m really missin’ missin’ you
And all those things we use to use to use to do
Hey girl, what’s up, it use to used to be just me and you
I spent my time just thinkin thinkin thinkin bout you
Every single day, yes I’m really missin missin you
And all those things we use to use to use to do
Hey girl what’s up, yo what’s up, what’s up, what’s up
Can you meet me halfway, right at the boarderline
That’s where I’m gonna wait, for you
I’ll be lookin out, night n’day
Took my heart to the limit, and this is where I’ll stay
I can’t go any further then this
I want you so bad it’s my only wish
Girl, I travel round the world and even sail the seven seas
Across the universe I go to other galaxies
Just tell me where to go, just tell me where you wanna meet
I navigate myself myself to take me where you be
Cause girl I want, I, I, I want you right now
I travel uptown (town) I travel downtown
Wanna have you around (round) like every single day
I love you alway… way
(I’ll meet you halfway
Can you meet me half way)
Right at the boarderline
That’s where I’m gonna wait, for you
I’ll be lookin out, night n’day
Took my heart to the limit, and this is where I’ll stay
I can’t go any further then this
I want you so bad it’s my only wish
I can’t go any further then this
I want you so bad it’s my only wish
Let’s walk the bridge, to the other side
Just you and I (just you and I)
I will fly, fly the skies, for you and I (for you and I)
I will try, until I die, for you and I, for you and I, for for for you and I,
For for for you and I, for for you and I, for you and I
Can you meet me half way
Can you meet me half way
Can you meet me half way
Can you meet me half way
Meet me half way, right at the boarderline
That’s where I’m gonna wait, for you
I’ll be lookin out, night n’day
Took my heart to the limit, and this is where I’ll stay
I can’t go any further then this
I want you so bad it’s my only wish
I can’t go any further then this
I want you so bad it’s my only wish
Esti primul care m-a facut sa simt dorinta, pasiune si iubire la o intensitate atat de mare. Singurul care m-a facut sa innebunesc pana la pierderea controlului. Ratiunea nu-si mai are rostul fiindca aici e vorba doar de fizic. Atingeri, imbratisari, saruturi pana cand pulsul inimii sare de normalitate. Fiecare soapta ma duce tot mai apropape de tine. Iti simt respiratia pe gat si-mi vad toate simturile cum castiga teren. Mi-e cald. Cuvintele tale ma incalzesc. Ma simt prizoniera propriilor mele dorinte si simt ca nu le pot stapanii oricat as incerca. E pentru prima oara intr-un articol, cand nu-mi gasesc cuvintele, e pentru prima data cand cuvintele mi se par atat de inutile, nefolositoare, si oricat de mult as incerca sa le folosesc pentru a exprima ce simt, nu reusesc.
Ai simtit vreodata ca inima iti sare din piept si pret de cateva clipe, respiratia ti se opreste? Cand inchizi ochii, ce vezi? Cand ma saruti, ce simti? Cand ma atingi, ce-ti imaginezi? Este vorba doar de fizic, insa sentimentele sunt cele care fac totul si mai dulce. Sunt cele care exista mereu, indiferent de situatie. Cele care isi fac simtita prezenta atunci cand amandoi zambim. Ele reusesc sa invinga timpul si sa sara de moralitate si normalitate. Iar fara ele… ar fi doar fizic, dar pana cand? Intensitatea e data tocmai de iubire. Acea iubire pe care o vad in ochii tai de cate ori ma privesti si pe care o simt in glasul tau de cate ori imi vorbesti.
Ai avut dreptate. Vreau sa prind fericirea. Dar de cate ori ma tii de mana simt ca am prins-o.
In ciuda vremii schimbatoare, si in ciuda faptului ca prognoza vremii nu a fost prea sigura in ultima perioada, aseara am reusit sa spun “Maine va fi soare”. Si culmea, azi e soare. Ca sa nu o lungesc prea mult in mod inutil, voi trece direct la subiect. Printr-o analiza simpla, ajutata de intuitie si bazandu-ma pe experienta din trecut, sunt capabila de a-mi da seama de ce va urma. Si in acelasi context voi adauga ca imi pot da seama ce e mai bine atat pentru mine cat si pentru cei din jur. Dar nu toti suntem facuti dupa acelasi tipar “sentimental”. Prin urmare e firesc ca atunci cand anumite persoane stiu cu certitudine ce isi doresc si cum pot obtine acel lucru, altele sa fie inconjurate de confuzie. Nu e un lucru rau, dar atunci cand cele doua categorii se intalnesc, cu siguranta cineva va fi ranit. Cea sigura va fi ranita de confuzia celei nesigure, iar cea nesigura va fi ranita prin rapiditatea persoanei sigure de a actiona si de a decide. Dar puterea de decizie nu este totusi atat de diferita ca intensitate (prin comparatia celor doua tipuri de persoane), fiindca ambele au in spate un orgoliu specific oamenilor. Recunosc, eu stiu ceea ce vreau, stiu cat imi doresc sa obtin acel lucru, insa nu sunt convinsa ca pot face absolut orice e nevoie pentru realizarea acelui lucru. Timpul insa isi va face simtita prezenta si in aceasta situatie, deoarece e singurul care poate hotara acolo unde noi nu mai putem. Prezentul e foarte important, insa importanta lui se va afla intotdeauna in viitor. Unul mai apropiat sau mai indepartat. Dar… pentru a concluziona intr-un mod specific ultimelor articole de pe blog, I’m still here, still holding your hand.
Recent Comments